MAHÓRCĂ s. f. 1. Plantă anuală din familia solanaceelor, cu frunze mari, bogate în nicotină și în acid citric, dar lipsite de aroma frunzelor de tutun; tutun turcesc (Nicotina rustica). 2. Tutun de calitate inferioară, fabricat din rădăcinile mahorcii (1). – Din rus., ucr. mahorka. Vezi definitia »

ACULEÁTĂ, aculeate, s.f. – V. aculeat (2) [DEX'98] Vezi definitia »

OMNISCIÉNȚĂ s.f. (Rar) Calitatea celui omniscient. [< fr. omniscience, lat. omniscientia]. Vezi definitia »

MAROÁNĂ s. f. castană comestibilă, coaptă sau preparată cu sirop de zahăr. (< fr. marron, it. marrone, germ. Marone) Vezi definitia »

CONTRABÁNDĂ s.f. Trecerea clandestină peste graniță a unor mărfuri, a unor valori ori a altor obiecte prohibite sau sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfă astfel transportată. ◊ De contrabandă = trecut sau care urmează a fi trecut peste graniță în mod clandestin; (fig.) rezultat dintr-un fals fără valoare; prin contrabandă = pe ascuns. [Cf. engl. contraband, it. contrabbando, fr. contrebande]. Vezi definitia »