Definita cuvantului torță
TÓRȚĂ, torțe, s. f. 1. Faclă. 2. (Fiz.) Tip de descărcare electrică de înaltă frecvență, având aspectul unei flăcări de lumânare. [Var.: (înv.) tórție s. f.] – Din it. torcia. Cf. fr. torche.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu torță
LAGÚNĂ s. f. 1. lac din închiderea completă a unui golf de mare printr-un cordon litoral. 2. bazin de apă rotund în mijlocul unui atol. (< it. laguna, fr. lagune) Vezi definitia »
FALÉRĂ s. f. 1. (ant.) element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament, ca ornament de fibulă. 2. ornament care se prinde la gât. (< it. falera, lat. phalera) Vezi definitia »
MĂCIUCÚȚĂ, măciucuțe, s. f. Diminutiv al lui măciucă. – Măciucă + suf. -uță. Vezi definitia »
CAPILARÍTĂ, capilarite, s. f. (Med.) Inflamație a vase lor capilare. – Din fr. capilarité. Vezi definitia »
AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s. f. Faptul de a azvârli; distanța până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ◊ Expr. O azvârlitură de băț = o distanță (foarte) mică. – Azvârli + suf. -tură. Vezi definitia »