HINDUÍSM s. n. religia cea mai răspândită în India, având la bază principalele dogme brahmaniste și budiste, pe care le combină cu diferite practici magice și supersitiții. (< fr. hindouisme, germ. Hinduismus) Vezi definitia »

BILATERALÍSM s. n. sistem de echilibrare a schimburilor economice internaționale pe acordul bilateral. (< germ. Bilateralismus) Vezi definitia »

MAHOMEDANÍSM s. n. islamism. (după fr. mahométisme) Vezi definitia »

ANASEÍSM s. n. undă seismică a cărei primă deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective. (< ana- + seism) Vezi definitia »

ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul universului. – Fr. anthropocentrisme. Vezi definitia »