ORIGINÁR, - adj. 1. care își are obârșia în... 2. în forma de la început, de origine; inițial. (< fr. originaire, lat. originarius) Vezi definitia »

HOMÁR s. m. crustaceu decapod marin, comestibil, asemănător cu racul. (< fr. homard) Vezi definitia »

SALIVÁR, -Ă adj. Referitor la salivă, de salivă. ♦ Glande salivare = glande care secretă saliva. [Cf. fr. salivaire, lat. salivarius]. Vezi definitia »

mădulár (măduláre), s. n. – 1. Parte a corpului, organ, la ființe. – 2. (Înv.) Organ genital. – 3. Membru, asociat. – 4. Burghiu, sfredel. – 5. (Banat) Par. – Mr. mădular. Lat. medŭllaris (Pușcariu 1014; Candrea-Dens., 1115; Tiktin; cf. REW 5463), poate prin intermediul unui lat. *medŭllarium (Densusianu, GS, II, 315), chiar dacă această ipoteză nu ar fi necesară. Sensul 3 este calchiat după fr. membre. Sensul de „membru” exista deja în lat. med., cf. Tiktin. – Der. mădulări, vb. (a dezmembra), rar, în Bucov.; înmădulare, s. f. (reuniune, uniune). Vezi definitia »

ARᾹK. oraș în partea central-vestică a Iranului, în Pod. Iranian; 265 mii. loc. (1986). Metalurgie neferoasă (aluminiu). Ceramică. Nod de comunicații. Vechiul nume: Sultanabad. Vezi definitia »