ZAPCIÁLĂ s.f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. zapciélii (sil. -ci-e-); pl. zapciéli / zapciéle Vezi definitia »

negăiálă¹, negăiéli, s.f. (înv.) piedică, obstacol. Vezi definitia »

arabinoză s.f. Monozaharidă cu cinci atomi de carbon în moleculă. (< germ. Arabinose) Vezi definitia »

hấră, hấre, s.f. (reg.) 1. ceartă, neînțelegere, zâzanie (pentru lucruri mărunte). 2. tuse rea (cu sânge); bădugă. 3. (fig.) babă, băbârcă, hârcă. 4. mătreața oilor și vițeilor, umflarea urechilor acestora. 5. păduche de vită. 6. mătreața omului, tărâță. 7. boală de piele; rapăn. Vezi definitia »

lînă (lấnuri), s. f. – 1. Păr de animal. – 2. Lînă de oaie (tunsă). – 3. (Arg.) Păr (încălcit). – Mr. lînă, megl. lǫnă, istr. lărę. Lat. lana (Pușcariu 974; Candrea-Dens., 991; REW 4875; DAR), cf. it., prov., sp. lana, fr. laine, port. lãa. Pl. are valoare colectivă. Der. lîneață, s. f. (lînă de proastă calitate); lînică, s. f. (lînă colorată pentru brodat); lînar, s. m. (negustor de lînă); lînărie, s. f. (magazin și marfă); lînărică (var. lînăriță), s. f. (plantă, Filago germanica); lînos, adj. (cu aspect de lînă, păros); lînoși, vb. refl. (a se jumuli plușul sau o țesătură de lînă); deslînat, adj. (scămoșat; rău redactat). Vezi definitia »