Definita cuvantului titubant
TITUBÁNT, -Ă, titubanți, -te, adj. (Franțuzism) Bălăbănit2, nesigur, tremurător. – Din fr. titubant.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu titubant
PLIÁNT, -Ă adj. (Despre obiecte; adesea s.) Care poate fi îndoit, împăturit (micșorându-și suprafața); pliabil. // s.n. Publicație pe o foaie de hârtie îndoită de mai multe ori. [Cf. fr. pliant]. Vezi definitia »
PREOCUPÁNT, -Ă adj. care preocupă. (< fr. préoccupant) Vezi definitia »
IZOLÁNT, -Ă I. adj., s. m. (material) cu ajutorul căruia se poate realiza o izolare electrică, fonică, termică, hidrofugă etc. II. adj. limbă ~ă = limbă lipsită de structură morfologică, în care raporturile gramaticale se exprimă prin topică, prin intonație și prin numeroase cuvinte auxiliare. (< fr. isolant) Vezi definitia »
IMPEDIMÉNT s. n. piedică, obstacol. ◊ (jur.) impediment legal = obiecție la săvârșirea unui act juridic. (< lat. impedimentum, it. impedimento) Vezi definitia »
ANTRENAMÉNT s.n. 1. Exerciții metodice pentru antrenarea unui sportiv. 2. (Zoot.) Exercițiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obținerii unei producții superioare. [< fr. entrainement]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z