LĂUDÁ, láud, vb. I. Tranz. A exprima prin cuvinte prețuirea, stima față de cineva sau ceva; a aduce laude, a elogia. ♦ Refl. A spune despre sine însuși cuvinte de laudă; a se mândri, a se făli. ◊ Expr. (Fam.) Cum te mai lauzi? = ce mai faci? cum te mai simți? ♦ Refl. A face pe grozavul; a se grozăvi. [Pr.: -lă-u-] – Din lat. laudare. Vezi definitia »

EXPLODÁ vb. intr. 1. (despre explozive, proiectile) a face explozie. 2. (despre aparate) a se sfărâma datorită presiunii interioare. 3. (despre gaze) a izbucni (într-o erupție). 4. (fig.) a izbucni, a răbufni. (< lat. explodere) Vezi definitia »

RADIOGHIDÁ vb. tr. a conduce prin radioghidaj. (< fr. radioguider) Vezi definitia »

INTERCEDÁ vb. I. v. intercede. Vezi definitia »

PRELUDÁ vb. I. intr. (Liv.) 1. A-și încerca vocea sau instrumentul înainte de execuția unei bucăți muzicale; (p. ext.) a începe să cânte. 2. (Fig.) A face o acțiune introductivă, premergătoare. [Var. prelúde vb. III. / < fr. préluder]. Vezi definitia »