DEDUCTÍV, -Ă adj. Care procedează prin deducție. [Cf. lat. deductivus, fr. déductif]. Vezi definitia »

ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj. Care stă strâns lipit de ceva. Țesut adeziv. – Fr. adhésif. Vezi definitia »

RETROGRESÍV, -Ă adj. Care dă îndărăt; care are o mișcare de retrogresiune. [Cf. fr. rétrogressif]. Vezi definitia »

RADIATÍV, -Ă, radiativi, -e, adj. 1. Care ține de radiație, care se referă la radiație. 2. Însoțit de emisia unei radiații. 3. Care privește raportul dintre cantitatea de căldură primită și cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. [Pr.: -di-a-] – Din fr. radiatif. Vezi definitia »

OBIECTÍV, -Ă adj. 1. (Op. subiectiv) Existent în afara conștiinței omului și independent de ea. 2. Imparțial. 3. Referitor la obiect (4). [Cf. fr. objectif, lat. obiectivus]. Vezi definitia »