scriniáriu s.m. sg. (înv.) arhivar. Vezi definitia »

REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire. Vezi definitia »

RAVÁGIU s.n. Pustiire, stricăciune, pagubă cauzată de o furtună, de o inundație etc. [Pron. -giu, pl. -ii, var. ravaj s.n. / < fr. ravage]. Vezi definitia »

INDÍCIU s.n. Semn, dovadă concretă potrivit căreia se poate deduce existența unui lucru; semn, particularitate după care poate fi recunoscut un obiect, un fenomen sau un fapt. [Pron. -ciu. / < lat. indicium]. Vezi definitia »

BIGUDÍU s.n. Mică tijă metalică sau din plastic pe care se răsucește o șuviță de păr pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi]. Vezi definitia »