Definita cuvantului colon
COLÓN1, coloni, s. m. 1. (În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari, mai târziu începe să fie legat de pământ, să plătească dijmă și să presteze corvezi. 2. (Înv.) Colonist. – Din fr. colon, lat. colonus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu colon
OVOGÓN s. n. oogon; ovogonie. (< fr. ovogone) Vezi definitia »
SON2 s. m. unitate de măsură a intensității sunetelor, egală cu intensitatea unui sunet cu frecvența de 1000 de hertzi și intensitatea auditivă de 40 de foni. (< fr. son) Vezi definitia »
VAGÓN, vagoane, s. n. 1. Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care circulă pe șine și care servește la transportul persoanelor, al mărfurilor etc. ◊ Vagon de dormit = vagon cu cabine în care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit. Casă (sistem) vagon = casă ale cărei încăperi se inșiră una după alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. ◊ Compuse: vagon-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; vagon-cisternă = recipient de formă cilindrică montat pe șasiu, folosit pentru transportul lichidelor pe calea ferată. 2. Cantitate de mărfuri, de materiale care intră într-un vagon (1) și care servește ca unitate de măsură. – Din fr. wagon. Vezi definitia »
CURIÓN, curioni, s. m. Șeful unei curii1 romane. ♦ Preot care oficia sacrificiile unei curii1 romane. [Pr.: -ri-on] – Din fr. curion, lat. curio. Vezi definitia »
BAZÓN s. n. bucată de stofă, piele sau pânză aplicată pe turul pantalonilor sau chiloților, pentru a-i întări. (după fr. basane) Vezi definitia »