ASTOMÍE s. f. absență congenitală a orificiului bucal. (< fr. astomie) Vezi definitia »

POLIGONÁȚIE s.f. Metodă de ridicare topografică bazată pe o rețea de poligoane. [Gen. -iei. / cf. fr. polygonation]. Vezi definitia »

OCULÁȚIE s.f. Sistem de altoire printr-un mugur scos cu o porțiune de lemn și de coajă, care se introduce apoi sub coaja portaltoiului. [Gen. -iei. / cf. fr. oculation, germ. Okulation]. Vezi definitia »

MAGNETIZÁȚIE, magnetizații, s. f. Mărime care indică gradul de magnetizare al unui corp; intensitate de magnetizare. – Din fr. magnétisation. Vezi definitia »

TROFOPATÍE s.f. Boală care afectează nutriția generală. [Gen. -iei. / < fr. trophopathie]. Vezi definitia »