PREDICÁȚIE, predicații, s. f. Faptul de a enunța ceva despre un anumit lucru; enunț care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa. [Var.: predicațiúne s. f.] – Din lat. praedicatio, -onis, fr. prédication. Vezi definitia »

DISIMILÁȚIE s. f. modificare ori dispariție a unui sunet dintr-un cuvânt sub influența unui alt sunet identic sau asemănător din același cuvânt. (< fr. dissimilation) Vezi definitia »

SOCIOMETRÍE s. f. ansamblu de procedee utilizate pentru măsurarea unor elemente de psihologie socială a grupurilor mici, care permit cunoașterea structurii latente a grupului. (< fr. sociométrie) Vezi definitia »

PROMÓȚIE, promoții, s. f. Serie de absolvenți ai unei școli, ai unei facultăți etc.; totalitatea persoanelor care absolvesc în același an un ciclu de învățământ. – Din fr. promotion, lat. promotio, -onis. Vezi definitia »

XILOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament care utilizează varietăți de lemn. (din fr. xylothérapie) Vezi definitia »