IDÉE, idei, s. f. 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice; noțiune, concept. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. ◊ Expr. A avea idee = a avea cunoștințe (sumare), a fi informat (despre ceva). Ce idee! = exclamație de dezaprobare. Dă-mi o idee = ajută-mă cu o sugestie sau să găsesc o soluție. ♦ Intenție, plan, proiect. 3. (În expr.) Idee fixă = imagine, gând delirant izolat, intens și durabil, lipsit de rațiune. ♦ Teamă, grijă cu privire la ceva, panică. ◊ Expr. (Fam.) A băga (pe cineva) sau a intra la (o) idee (sau la idei) = a face să se îngrijoreze, să se teamă sau a se îngrijora, a se teme. 4. (În expr.) O idee (de...) = o cantitate mică, redusă etc. O idee mai mare. – Din fr. idée, lat. idea. Vezi definitia »

ACNÉE s. f. afecțiune inflamatorie a glandelor piloseboreice, prin apariția de coșuri, puncte negre etc. pe piele. (< fr. acné) Vezi definitia »

SAXIFRAGACÉE s. f. pl. familie de plante lemnoase și erbacee dicotiledonate: saxifraga. (< fr. saxifragacées) Vezi definitia »

TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Vezi definitia »

PSEUDOIDÉE s. f. pseudoconcept (1). (< pseudo- + idee) Vezi definitia »