CABRÁJ, cabraje, s. n. 1. Cabrare. 2. Evoluție pe care o execută un avion când își mărește brusc panta de urcare. – Din fr. cabrage. Vezi definitia »

ANTONOMÁJ s. n. Operație de strângere și de distrugere a gărgărițelor care trăiesc în florile de măr. – Din fr. anthonomage. Vezi definitia »

TRAFORÁJ s.n. Decupare de piese sau de figuri artistice dintr-o placă subțire de lemn, cu o pânză de ferăstrău foarte îngustă și subțire; traforare. ♦ Uneltele folosite pentru traforare. ♦ Piesă traforată. [< trafora]. Vezi definitia »

OTÁJ, otaje, s. n. (Înv.) Ostatic, chezaș. [Var.: otágiu s. n.] – Din fr. otage. Vezi definitia »

CERCLÁJ s.n. v. serclaj. [DEX'98] Vezi definitia »