Definita cuvantului tutelă
TUTÉLĂ, tutele, s. f. 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție. – Din fr. tutelle, lat. tutela.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tutelă
nestidínță s.f. (înv.) lipsă de sfială, de respect; nerușinare, neobrăzare, impertinență. Vezi definitia »
SUBDOMINÁNTĂ, subdominante, s. f. (Muz.) Treapta a patra a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta a patra a modurilor major sau minor. – Sub1- + dominantă (după fr. sous-dominante). Vezi definitia »
Lipsă de voin ă, de spontaneitate, de ini iativă. Vezi definitia »
haladúdă, haladúde, s.f. (reg.) femeie grăsulie și voinică. Vezi definitia »
NUCÉLĂ s. f. parte centrală a ovulului unei plante angiosperme. (< fr. nucelle, lat. nucella) Vezi definitia »