Definita cuvantului trăsătură
TRĂSĂTÚRĂ, trăsături, s. f. 1. Linie caracteristică a feței unei persoane. ♦ Aspect esențial al caracterului sau al personalității cuiva. ♦ Aspect caracteristic general al unei opere, al unei doctrine, al unui fenomen, al unei activități, al unei epoci. 2. Linie trasă (cu o singură mișcare) pe hârtie cu creionul, cu tocul etc. ◊ Trăsătură de unire = liniuță de unire. ◊ Expr. Dintr-o trăsătură de condei = dintr-o dată, fără a sta mult pe gânduri. – Tras + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trăsătură
TROMPÉTĂ, trompete, s. f. Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie; goarnă. – Din fr. trompette. Vezi definitia »
MEGATÓNĂ, megatone, s. f. (Fiz.) Unitate (tolerată) de măsură echivalentă cu forța unei explozii produse de un milion de tone de trinitrotoluen. [Abr.: Mt] – Din fr. mégatonne, engl. megaton. Vezi definitia »
a avea clonțar la ghebă expr. (intl. – d. o casă) a avea câine de pază Vezi definitia »
ANDROPÁUZĂ s. f. climacteriu la bărbați. (< fr. andropause) Vezi definitia »
NĂTĂROÁICĂ, nătăroaice, adj., s. f. (Rar) (Femeie) prostănacă, toantă, neghioabă, idioată. – Nătărău + suf. -oaică. Vezi definitia »