Definita cuvantului trăsni
TRĂSNÍ1, trăsnesc, vb. IV. 1. Intranz. impers. și unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. ◊ Expr. A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat. (Intranz.) A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. 2. Tranz. și intranz. A izbi, a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, strigând, vociferând; a tuna și a fulgera. 3. Refl. Fig. A înnebuni, a se țicni. ♦ Tranz. și refl. A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. – Din sl. trĕsnonti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trăsni
oșení, oșenésc, vb. IV (reg.) a se alina (o durere), a se stinge, a dispărea (o molimă). Vezi definitia »
nímeni pron. – Niciunul. – Var. nimene(a), nime, nimenilea, (Banat, Olt.) nima. Megl. nimen, nimea, nimini. Lat. nĕmo, nēmĭnem (Pușcariu 1130; Candrea-Dens., 1231; REW 5886), cf. it. nimo, sard. nimus, cors. nimo. Var. nime provine din nominativ (cf. om, oameni), sau reprezintă o formă disimulată. Gen. nimănui, nimărui, nimunui, nimălui. Vezi definitia »
șumení, șumenésc, vb. IV refl. (reg.) a se ameți de băutură; a se chercheli, a se îmbăta. Vezi definitia »
jmăcní vb. IV (reg.) a pica cu putere la pământ. Vezi definitia »
FINÍ, finesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A sfârși, a isprăvi, a termina. – Din fr. finir, lat. finire. Vezi definitia »