dúbă (dúbe), s. f. – 1. Ambarcație, luntre făcută dintr-un trunchi de copac scobit. – 2. Ciubăr de lemn. – 3. (Trans.) Vas pentru fructe, din coajă de cireș. – 4. Pușcărie, temniță. – 5. Vehicul închis, cu gratii, cu care se transportă deținuții. – 6. (Trans.) Instrument muzical rustic. Sl. dyba „trunchi” (Cihac, II, 95), cf. rut., rus. dub „stejar; luntre”, sb. dubak „dubă, vehicul”. Pentru evoluția semantică, cf. drîng; la sensul de „temniță” s-a ajuns plecîndu-se de la butucul de care erau legați, deținuții, pol. dyby (cf. Bogrea, Dacor., I, 263), sau sl. dyba, de unde dibă, s. f. (butuc). Cf. dîmb, dumbravă. Der. dubăi, vb. (Trans., a cînta la dubă); dubas, s. n. (Mold., barcă pescărească; ponton), din rus. dubas, cf. tc. duba „ponton”; dubăsar, s. m. (Mold., pontonier). Vezi definitia »

PROSPECTÍVĂ, prospective, s. f. Proiect asupra viitorului constând în studierea factorilor tehnici, științifici, economici, sociali etc. și în stabilirea influenței lor asupra evoluției lumii moderne. – V. viitorologie. – Din fr. prospective. Vezi definitia »

poítră s.f. (reg.) zi care urmează după o sărbătoare (sau o precedă) și în care se face praznic. Vezi definitia »

benzaldehídă (ben-zal- / benz-al-) s. f., g.-d. art. benzaldehídei; pl. benzaldehíde Vezi definitia »

balércă (balérci), s. f. – Butoi. Rut., rus. barylka, pol. barilka (Cihac; DAR), din sl. barilo, ngr. βαρέλι, care provin din lat. med. barillus; cf. sp., cat., port. barril, fr. baril (REW 1038). Vezi definitia »