Definita cuvantului trântorire
TRÂNTORÍRE, trântoriri, s. f. (Rar) Acțiunea de a trântori și rezultatul ei. – V. trântori.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trântorire
DECALÁRE, decalări, s. f. Acțiunea de a (se) decala și rezultatul ei; distanțare în spațiu sau în timp; rămânere în urmă; fig. nepotrivire, dezacord între situații, evenimente, concepții etc. – V. decala. Vezi definitia »
BUGEZÍRE, bugeziri, s. f. v. BUGEZI. – [DLRM] Vezi definitia »
BÚTURE s. m. v. butură. Vezi definitia »
VINIFICÁRE s.f. Acțiunea de a vinifica și rezultatul ei; (p. ext.) ansamblul operațiilor de obținere, ameliorare și conservare a vinurilor; vinificație. [< vinifica]. Vezi definitia »
ÎNSPICÁRE, înspicări, s. f. Acțiunea de a înspica și rezultatul ei. – V. înspica. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z