Definita cuvantului trecere
TRÉCERE, treceri, s. f. 1. Faptul de a (se) trece. ◊ Loc. adv. În trecere = în treacăt, în fugă; fugitiv. ♦ (Concr.) Loc pe unde se poate trece. ♦ (Concr.) Construcție amenajată într-un anumit loc pentru a permite trecerea (1) unui vehicul peste un obstacol. ◊ Trecere de nivel = loc de intersecție la același nivel între o cale ferată și o șosea. 2. Fig. Considerație sau autoritate de care se bucură (și de care se folosește) cineva; influență. ◊ Expr. A avea trecere = a) a fi luat în seamă, a fi prețuit; b) (despre mărfuri) a avea căutare, a fi cerut, a se vinde ușor. – V. trece.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trecere
PONTĂLUÍRE s. f. v. pontălui. [DAR] Vezi definitia »
CHIURETÁRE, chiuretări, s. f. Chiuretaj. – V. chiureta. Vezi definitia »
PRENUMĂRÁRE, prenumărări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) prenumăra. [Var.: prenumeráre s. f.] – V. prenumăra. Vezi definitia »
INCOMODÁRE s.f. Acțiunea de a incomoda. [< incomoda]. Vezi definitia »
nevoíre, nevoíri, s.f. (înv.) 1. necesitate. 2. chin, suferință. 3. greutate, dificultate. Vezi definitia »