SARMÁT, -Ă, sarmați, -te, adj., s.m. și s.f. (Locuitor) care aparținea unei populații indo-europene nomade, în antichitate între Marea Neagră și Marea Baltică ♦ s.f. Limbă iraniană vorbită de sarmați. (din it. sarmato, lat. sarmata) Vezi definitia »

CARBOHIDRÁT, carbohidrați, s. m. (Chim.) Hidrocarbonat. – Din engl. carbohydrate. Vezi definitia »

ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat. Vezi definitia »

IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. – Din fr. immaculé, lat. immaculatus. Vezi definitia »

CIANOZÁT, -Ă, cianozați, -te, adj. Care a devenit de culoare albastră-vineție; p. ext. cianotic. [Pr.: ci-a-] – V. cianoza. Vezi definitia »