ENCLÍTIC, -Ă, enclitici, -ce, adj. (Despre cuvinte) Care este legat de un cuvânt precedent, făcând corp cu el și fiind lipsit de accent propriu. ◊ Articol enclitic = articol hotărât care se așează la sfârșitul unui cuvânt. – Din fr. enclitique, lat. encliticus. Vezi definitia »

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. De anagramă. [< fr. anagrammatique]. Vezi definitia »

ALEKSANDRU KARAGHEORGHEVIĆ, cneaz al Serbiei (1842-1858). Fiul lui Karagheorghe. A instaurat în țară un regim oligarhic, iar pe plan extern a dus o politică filoaustriacă. Vezi definitia »

PIROGENÉTIC, -Ă adj. (despre combustibili solizi) la care descompunerea se face prin încălzire în absența aerului. (< fr. pyrogénétique) Vezi definitia »

FONÉMIC, -Ă adj. (Lingv.) Referitor la fonem; fonematic. [< fr. phonémique, engl. phonemic]. Vezi definitia »