orăcăială, orăcăieli s. f. 1. mod neplăcut de a vorbi (cu sonoritate). 2. plânset de copil mic. Vezi definitia »

PRENÓVĂ s. f. novă care, înaintea unei explozii interne, se prezintă ca o stea pitică albastră, fierbinte. (< germ. Pränova) Vezi definitia »

PERLÍTĂ s. f. constituent structural al aliajelor feroase. (< fr. perlite) Vezi definitia »

stricătúră, stricătúri, s.f. 1. (înv.) stricăciune, avarie, defecțiune, deteriorare. 2. (înv.) daună, pagubă, pricaz. 3. (reg.) vrajă (făcută cuiva). 4. (reg.) petic de pământ între două brazde, rămas nearat; greș. Vezi definitia »

OZONOSFÉRĂ s. f. Strat al atmosferei bogat în ozon, cuprins între 15 și 40 km altitudine. – Din fr. ozonosphère. Vezi definitia »