POLEMÁRH s. m. comandant al armatei (în Grecia antică). (< fr. polémarque, gr. polemarkhos) Vezi definitia »

TETRÁRH s.m. 1. Guvernatorul unei tetrarhii. 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. [< lat., gr. tetrarches < tetra – patru, archos – șef]. Vezi definitia »

patriárh (patriárhi), s. m. – 1. Șeful bisericii ortodoxe. – 2. Personaj venerabil din Biblie. – Mr. pătriarhu. Mgr. πατριάρχης (Murnu 43), parțial prin intermediul sl. patrijarchŭ (cf. Vasmer, Gr., 113). – Der. patriarhie, s. f. (funcție de patriarh; catedrală patriarhală), din mgr. πατριαρχεία, cf. sl. patrijarchia; patriarhal, adj., din fr. patriarcal; patriarhalitate, s. f. (aspect patriarhal); patriarșesc, adj. (înv., de patriarh). Vezi definitia »

GIMNAZIÁRH s.m. (Ant.) Conducător și administrator al unui gimnaziu (1). [Pron. -zi-arh. / < lat. gymnasiarchus, cf. it. ginnasiarca]. Vezi definitia »

LIMENÁRH s. m. supraveghetor al unui port în provinciile orientale ale Imperiului Roman. (< lat. limenarcha, gr. limenarches) Vezi definitia »