RĂZBÍCI¹, răzbice, s. n. (Reg.) Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într-o gaură. – Răzbi + suf. -ici. Vezi definitia »

pogăníci adj. (reg.) strașnic, grozav, aprig; neastâmpărat. Vezi definitia »

pólnoci s.n. (reg.) nume de vânt care bate dinspre nord-est. Vezi definitia »

ulucí, ulucésc, vb. IV (reg.) a netezi ulucile sau scândurile dușumelii la o casă. Vezi definitia »

poruncí (poruncésc, poruncít), vb. – A ordona, a cere, a da ordin. – Var. înv. poronci, porinci. Sl. porąčiti, porąčą (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 278; Byhan 329), cf. rus. poručiti, mag. parancsolni. – Der. poruncă, s. f. (ordin, însărcinare), postverbal, sau din sl. porąči, cf. sb. poruka „ordin”, rus. poruka „garanție”; porunceală, s. f. (acțiunea de a porunci; Munt., joc de copii care constă în a da ordine celorlalți tovarăși de joacă); poruncitor, adj. (imperativ; s. m., persoană care comadă, șef). Vezi definitia »