PINÚLĂ s.f. 1. Lamă metalică în care este tăiată o fantă în a cărei axă se află un fir subțire și care, montată la capetele unei alidade, servește la determinarea prin vizare a direcției aliniamentelor. 2. Pană mică, aripioară, aripă. ♦ Fiecare dintre frunzulițele care constituie o frunză compusă de ferigă. V. foliolă. [< fr. pinnule, cf. lat. pinnula]. Vezi definitia »

CALCOCLORÓZĂ s. f. Fenomen de îngălbenire a frunzelor unei plante din cauza lipsei de fier asimilabil din sol. – Din fr. calcochlorose. Vezi definitia »

RAȘCHÉTĂ s. f. 1. obiect în formă de daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie revopsite, ori se curăță bordajul navelor. 2. unealtă în formă de perie, la rașchetarea tencuielilor. (< fr. raschietto) Vezi definitia »

mâzgálă, mâzgále, s.f. (reg.) 1. seva copacului. 2. muruială. 3. murdărie. Vezi definitia »

FOTOCERÁMICĂ s.f. Aplicare de decoruri pe articole de porțelan cu ajutorul fotografierii speciale. [< fr. photocéramique]. Vezi definitia »