fârlifús, fârlifúși, s.m. (reg.) om slăbuț, de constituție delicată. Vezi definitia »

CÓSINUS s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu sinusul unghiului complementar. [< fr. cosinus]. Vezi definitia »

várus s. n. Vezi definitia »

CUMULOSTRÁTUS s.m. Formație compusă din nori cumulus și stratus cu bază ondulată, situați la o altitudine medie de 2000 m; stratocumulus. [< fr. cumulo-stratus]. Vezi definitia »

EMBÓLUS s.n. Formație străină obstruantă (solidă, lichidă sau gazoasă) prezentă în sânge care produce embolia. [Var. embol s.n. / < fr., lat. embolus, cf. gr. embolos – cui]. Vezi definitia »