AUTOFURGÓN, autofurgoane, s. n. Furgon autopropulsat. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + furgon. Vezi definitia »

CON² s. n. 1. corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul uneia dintre catetele sale; obiect cu o astfel de formă. ◊ ~ vulcanic = partea exterioară, în formă de con, a unui vulcan; ~ de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 2. fructul coniferelor. (<fr. cône, lat. conus) Vezi definitia »

epigonátion (-oáne), s. n. – Ornament sacerdotal care se poartă atîrnat la nivelul genunchiului drept. Ngr. ἐπιγονάτιον. Vezi definitia »

FOTOELECTRÓN, fotoelectroni, s. m. Electron emis prin efect fotoelectric. – Din fr. photoélectron. Vezi definitia »

MUCRÓN s.n. (Biol.) Vârf mic ascuțit cu care se termină unele organe ale plantelor. [< fr. mucron, cf. lat. mucro]. Vezi definitia »