Definita cuvantului bundă
BÚNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă1; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bundă
HIGROFÍLĂ s. f. v. higrofil [în DN]. Vezi definitia »
MĂRĂMÚȚĂ, mărămuțe, s. f. (Rar) Mărămioară. – Maramă + suf. -uță. Vezi definitia »
RECALESCÉNȚĂ s.f. Creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire. [< fr. recalescence]. Vezi definitia »
călăreală, călăreli s. f. (er.) contact sexual. Vezi definitia »
poártă2, pórți, s.f. (reg.) mal, țărm. Vezi definitia »