CERTOZÍNĂ s. f. procedeu de incrustație cu elemente de os sau fildeș pe fond de lemn negru în motive geometrice mici. (< fr. certosina) Vezi definitia »

boboteáză s. f. – Sărbătoare creștină la 6 ianuarie, cînd se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Cristos. Formație artificială, din sl. Bogŭ „Dumnezeu” și botează, constituită ca sl. Bogojavlenije „Bobotează” (Miklosich, Slaw. Elem., 15) și devenită pop., prin intermediul bisericii. Această explicație este tradițională de la Miklosich, dar a fost combătut constant de Pușcariu, Dacor., I, 437 și DAR (cf. REW 570), care pledează pentru apă-botează, formă care se aude încă în anumite regiuni din Trans., și pe care o consideră a fi cea primară. Totuși, această ultimă compunere cu greu ar putea fi autentică, deoarece este lipsită de sens (totdeauna s-a botezat cu apă, și nici un alt botez nu s-a numit altfel); este mai curînd o interpretare pop. a celei dinainte. Vezi definitia »

MINÚTĂ s.f. 1. Textul original al unui act, al unei sentințe. 2. Redactare provizorie a unui document, a unui plan etc. 3. Rezumat asupra discuțiilor dintr-o ședință. [< fr. minute, cf. lat. minuta – mică]. Vezi definitia »

GODÉTĂ s.f. Godeu (I, 2) [în DN]. [< fr. godet]. Vezi definitia »

VERTÉBRĂ, vertebre, s. f. Fiecare dintre oasele scurte, în formă de inel, care formează împreună coloana vertebrală la om și la animalele vertebrate și în care se află măduva spinării. – din fr. vertèbre, lat. vertebra. Vezi definitia »