POLÓNIU s. n. Element chimic radioactiv, obținut prin dezintegrarea radioactivă a uraniului. – Din fr. polonium. Vezi definitia »

BOGASÍU s. n. (Înv.) Stofă sau pânză scumpă care se importa din Orient și se întrebuința mai ales pentru căptușeli. – Ngr. bogası. Vezi definitia »

ÍȚIIU interj. v. iții. Vezi definitia »

SOLÁRIU s.n. Terasă sau acoperiș plat situat în partea de sus a unei case romane. ♦ Teren, terasă, încăpere special amenajată pentru băi de soare. [Pron. -riu. / < fr., lat. solarium]. Vezi definitia »

INCÉNDIU s.n. Foc mare; pârjol. [Pron. -diu. / < lat. incendium, cf. it. incendio, fr. incendie]. Vezi definitia »