Definita cuvantului tarabă
TARÁBĂ, tarabe, s. f. 1. Un fel de masă pe care negustorii (ambulanți) își expun și își vând marfa la târguri, în piețe sau pe străzi. ◊ Loc. adj. (Depr.) De tarabă = de calitate proastă, p. ext. mahalagesc, trivial. 2. Tejghea (de cârciumă) la care stă negustorul. – Din tc. tarab.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tarabă
BIOGENOSFÉRĂ s. f. Învelișul de la suprafața Terrei în care există condiții pentru apariția și dezvoltarea vieții. Vezi definitia »
DERÚTĂ s.f. Zăpăceală, dezordine; dezorientare. [Cf. fr. déroute]. Vezi definitia »
PRÓVĂ s. f. v. proră. Vezi definitia »
INDIÁNĂ2 s.f. Prăjitură cu frișcă și cu glazură de ciocolată. [Pron. -di-a. / cf. germ. Indianer(krapfen)]. Vezi definitia »
ȘABÁCĂ, șabace, s. f. (Reg.) Broderie în ajur făcută (cu ață albă) la cămăși, la fețe de masă, milieuri, etc. [Var.: șabác s. n.] – Cf. tc. șebeke. Vezi definitia »