FERMITÁTE s. f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. – Ferm + suf. -itate (după fr. fermeté). Vezi definitia »

INTENSITÁTE s. f. 1. stare a ceea ce este intens; grad de tensiune, de tărie, de energie. 2. tărie, valoare a unui sunet, curent electric etc. ♦ (fon.) accent de ~ = accent care se caracterizează prin puterea cu care sunt rostite sunetele. (< fr. intensité) Vezi definitia »

óiște (óiști), s. f. – Bară de lemn fixată în crucea carului, care stă între cei doi cai sau boi. Sb., cr. ojište (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 226; Meyer 316; Conev 70), din sb., cr., slov., ceh. oje „oiște”, cf. bg. iušte, alb. ošte. Vezi definitia »

a o da pe luate expr. a câștiga la rișcă. Vezi definitia »

CONFÉTE s. f. pl. v. confeti. Vezi definitia »