Definita cuvantului radiotelefonie
RADIOTELEFONÍE s. f. Sistem de comunicație telefonică radioelectrică, în ambele sensuri, cu ajutorul a două posturi de radioemisiune și a două posturi de radiorecepție. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphonie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu radiotelefonie
DELIBERÁȚIE, deliberații, s. f. (Înv.) Deliberare. – Din fr. délibération, lat. deliberatio. Vezi definitia »
TRIPERÍE s. f. secție a unui abator unde se face prelucrarea măruntaielor. (< fr. triperie) Vezi definitia »
filomichíe, filomichíi, s.f. (înv.) discuție aprinsă; ceartă, dispută. Vezi definitia »
MINTÍE, mintii, s. f. (Reg.) 1. Haină lungă, de obicei îmblănită. 2. Anteriu (preoțesc). – Cf. scr. mantija. Vezi definitia »
nuntíe s.f. (înv.) căsătorie. Vezi definitia »