puríță, puríțe, s.f. (reg.) 1. plantă erbacee cu flori galbene și fructe achene; dentiță. 2. plantă erbacee denumită și: cârligioasă. Vezi definitia »

MUSCARÍNĂ, muscarine, s. f. Alcaloid foarte toxic, puternic inhibitor cardiac, prezent în unele ciuperci otrăvitoare. – Din fr. muscarine. Vezi definitia »

tentativă, tentative s. f. (deț.) deținut care se străduiește să obțină o poziție cât mai convenabilă în penitenciar. Vezi definitia »

GLOBIGERÍNĂ s. f. foraminifer din mările temperate și calde, cu cochilia perforată și împărțită în mai multe camere sferice. (< fr. globigérine) Vezi definitia »

PIONEFRÍTĂ, pionefrite, s. f. (Med.) Infecție a rinichiului cu infiltrații purulente difuze. [Pr.: pi-o-] – Din fr. pyonéphrite. Vezi definitia »