Definita cuvantului ragilă
RÁGILĂ, ragile, s. f. 1. Instrument format dintr-o scândură în care sunt înfipți dinți de fier și prin care se trage cânepa sau inul melițat, ca să se aleagă partea cea mai fină. 2. Zgardă cu țepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobănești spre a-i apăra de mușcătura lupului. ♦ Curea sau scândurică cu câteva cuie, care se fixează la botul vițeilor ca să nu poată suge. [Var.: (reg.) rághilă s. f.] – Cf. germ. Raffel.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ragilă
vînă (víne), s. f. – 1. Vas sangvin. – 2. Filon, zăcămînt. – 2. Nervură. – 4. Tendon. – 5. Mușchi, pulpă. – 6. (Arg.) Penis. – Mr., megl. vină, istr. virę. Lat. vēna (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena, fr. veine, port. veia. – Der. vînar, s. n. (curea de ham sau de șa); vînare, s. f. (cordon de păr de capră, cu care se leagă ițarii pe pulpă), în Trans.; vînos, adj. (puternic, robust); venos, adj., din fr. veineux. Vezi definitia »
POLICLORÚRĂ s.f. Policlorură de vinil = clorură de polivinil. [< fr. polychlorure]. Vezi definitia »
EXOENZÍMĂ s. f. enzimă care își exercită activitatea în afara celulei de care a fost secretată. (< fr. exoenzyme) Vezi definitia »
STÓLNĂ, stolne, s. f. Excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. – Et. nec. Vezi definitia »
făgăduitúră, făgăduitúri, s.f. (reg., înv.) făgăduială, lucruri făgăduite. Vezi definitia »