Definita cuvantului restanțier
RESTANȚIÉR, -Ă, restanțieri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care a rămas în urmă cu o lucrare, cu o plată etc. ♦ (Despre studenți) Care nu și-a trecut examenul la termenul fixat. [Pr.:-ți-er] – Restanță + suf. -ier.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu restanțier
STÁTER s. m. (în Grecia antică) monedă de aur sau argint valorând între două și patru drahme. (< fr. statère, lat., gr. stater) Vezi definitia »
FRUCTIFÉR, -Ă, fructiferi, -e, adj. (Despre pomi) Care produce fructe comestibile; roditor. ♦ (Despre organele unei plante) Care poartă fructele. – Din fr. fructifère. Vezi definitia »
booster (angl.) [pron. bústăr] (boos-) s. n., pl. boostere Vezi definitia »
BECHÉR, becheri, s. m. (Fam.) Burlac, holtei1. – Din tc. bekâr. Vezi definitia »
URETÉR1 s. n. conduct pereche care leagă rinichii de vezica urinară. (< fr. urétère) Vezi definitia »