O MIE DE LEI băț, chiftea, o muie de lei, palmă, tonă. Vezi definitia »

BEI (‹ tc.) s. m. 1. Titlu nobiliar în țările din Orientul Apropiat și Mijlociu. A circulat și sub formele de beg și bek. 2. (În ev. med. în Imp. Otoman) Guvernator al unei provincii turcești sau al unui teritoriu supus turcilor. 3. (În sec. 19-20, în Turcia) Titlu acordat unor ofițeri superiori și unor înalți funcționari. 4. (Între 1705 și 1957, în Tunisia) Titlu purtat de conducătorul ereditar. Vezi definitia »

ULÉI², uleiuri, s. n. Lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc. ◊ Tablou (sau pictură, portret) în ulei = tablou (sau pictură, portret) executat în culori preparate cu ulei². [Var.: (reg.) oléu s. n.] – Din sl. olej. Vezi definitia »

funicéi s.m. pl. (reg.) 1. crampe, cârcei. 2. bubulițe roșii cu vârful alb (pe față și pe ceafă). Vezi definitia »

VÓLEI/VÓLEI-BAL s. n. joc sportiv disputat între două echipe a câte 6 jucători, care constă în aruncarea unei mingi numai cu mâinile peste un fileu întins sus, la mijlocul terenului. (< engl. volley/-ball/) Vezi definitia »