CATALEPSÍE s.f. Stare patologică manifestată prin înțepenirea bruscă a mușchilor și prin încetarea unor funcții cerebrale. [Gen. -iei. / < fr. catalepsie, cf. gr. katalepsis – atac]. Vezi definitia »

PODOLOGÍE s. f. parte a medicinei care se ocupă cu studiul afecțiunilor piciorului. (< fr. podologie) Vezi definitia »

ATRIOSEPTOPEXÍE s. f. intervenție chirurgicală de corijare a unui defect septal interatrial. (< fr. atrioseptopexie) Vezi definitia »

AFIBRINOGENEMÍE s.f. (Med.) Dispariție treptată a fibrinogenului din sânge, având ca urmare apariția fenomenului de tulburare a coagulării. [Gen. -iei / < fr. afibrinogénémie]. Vezi definitia »

MONAHÍE², monahii, s. f. Călugăriță. – Din sl. monahija, ngr. monahi. Vezi definitia »