MURÍT, -Ă, muriți, -te, adj. (Rar) Mort. ♦ Fig. Uscat. – V. muri. Vezi definitia »

BRONZÍT s. n. varietate de piroxen și oxid de fier, brun-gălbui. (< fr. bronzit) Vezi definitia »

FLOGOPÍT s. n. Mică magneziană asemănătoare cu biotitul, variat colorată, cu luciu sticlos și sidefos, utilizată ca izolant termic și electric. – Din fr. phlogopite. Vezi definitia »

ȘEVERUÍT, -Ă, șeveruiți, -te, adj. (Despre dinții roților dințate necălite) Cu flancurile netezite. – V. șeverui. Vezi definitia »

ȚÂRLÂÍT, țârlâituri, s. n. Acțiunea de a țârlâi și rezultatul ei. [Var.: țurluít s. n.] – V. țârlâi. Vezi definitia »