HĂÍT¹, hăituri, s. n. (Reg.) Hăire. – V. hăi². Vezi definitia »

nestrunit Vezi definitia »

FAVORÍT, -Ă I. adj. iubit, preferat. II. s. m. f. 1. cel iubit cu predilecție de cineva. ◊ protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent. 2. participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită. ◊ cal socotit a fi capabil să câștige o cursă. III. s. m. (pl.) barbă care încadrează figura de o parte și de alta a obrazului, lăsând bărbia liberă; cotleți (2). (< fr. favori, it. favorito, rus. favorit) Vezi definitia »

GHEBOȘÍT, -Ă, gheboșiți, -te, adj. V. gheboșat. Vezi definitia »

VORBÍT¹ s. n. Vorbire. – V. vorbi. Vezi definitia »