Definita cuvantului răsucire
RĂSUCÍRE, răsuciri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) răsuci și rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafața lor să devină elicoidală. 3. (Bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a cartofului, a tutunului și a pătlăgelelor roșii, manifestată prin îngălbenirea și răsucirea frunzelor și oprirea din dezvoltare a plantelor. – V. răsuci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răsucire
DEMACHIÉRE, demachieri, s. f. Acțiunea de a (se) demachia și rezultatul ei. [Pr.: -chi-e-] – V. demachia. Vezi definitia »
AUTOFINANȚÁRE, autofinanțări, s. f. Finanțare din fonduri proprii. – Din auto1- + finanțare. Vezi definitia »
AXÁRE, axări, s. f. Acțiunea de a (se) axa. – V. axa. Vezi definitia »
REAUDIÉRE, reaudieri, s. f. (Jur.) Faptul de a reaudia. [Pr.: re-a-u-di-e-] – V. reaudia. Vezi definitia »
COMPLETÁRE s. f. acțiunea de a completa. ◊ ceea ce se adaugă pentru completare. (< completa) Vezi definitia »