SEXTÚPLU, -Ă adj. înșesit, de șase ori mai mare. (< fr. sextuple, lat. sextuplus) Vezi definitia »

HIPOCÍCLU, hipocicluri, s. n. Cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc de bază fix. – Din fr. hypocycle. Vezi definitia »

próclu, prócli, s.m. (înv.) pretendent (acceptat de o fată). Vezi definitia »

MONÓCLU, monocluri, s. n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ P. anal. Pansament făcut la un singur ochi. – Din fr. monocle. Vezi definitia »

IGLÚ s. n. colibă din gheață și zăpadă, în ținuturile polare. (< fr., engl. igloo) Vezi definitia »