DIRIGUITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care conduce, dirijează; conducător. [< dirigui + -tor]. Vezi definitia »

SONÓR, -Ă, sonori, -e, adj. 1. Care produce, prin vibrare, sunete (puternice); care răsună sau face să răsune. 2. (Adesea adverbial) Care are un sunet plăcut, armonios (și pătrunzător). 3. Care amplifică sunetele, care are rezonanță. 4. (Despre consoane) Care este rostit prin vibrarea coardelor vocale, glota fiind închisă; fonic. 5. (Despre filme cinematografice) Însoțit de vorbire și de muzică. ♦ (Substantivat, n.) Partea sonoră (5) a unui film cinematografic sau de televiziune. 6. Fig. Important, cu răsunet, renumit; p. ext. pretențios, emfatic. – Din fr. sonore, lat. sonorus. Vezi definitia »

josișór adv. (reg.) ceva mai jos. Vezi definitia »

AGITATÓR, -OÁRE s. n. 1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură. 2. dispozitiv servind la punerea în mișcare a granulelor unui material. (< fr. agitateur) Vezi definitia »

vânturătór s. m., pl. vânturătóri Vezi definitia »