Definita cuvantului răpăitură
RĂPĂITÚRĂ, răpăituri, s. f. Răpăit2. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi + suf. -tură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răpăitură
rizeáfcă (rizéfce), s. f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”. Vezi definitia »
strămámă, strămáme, s.f. (înv. și reg.) străbunică. Vezi definitia »
VANILÍNĂ s.f. Substanță organică aromată care se extrage din fructul vaniliei și care se poate prepara și sintetic. [< fr. vanilline]. Vezi definitia »
plástă2, s.f. (reg.) arătare, fantomă, nălucă. Vezi definitia »
CREPÍDĂ, crepide, s. f. Încălțăminte în formă de sandale, purtată în antichitate de greci și de romani. – Din fr. crépide, lat. crepida. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z