Definita cuvantului răpitură
RĂPITÚRĂ, răpituri, s. f. (Rar) Răpire. – Răpi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răpitură
CONTRACÚRBĂ s.f. Curbă concavă care urmează unei curbe convexe. [Cf. fr. contre-courbe]. Vezi definitia »
ORGANOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Proces de formare a organelor în timpul dezvoltării individuale a organismelor; dezvoltare a unui organ; organogenie. [< fr. organogenèse, cf. gr. organon – organ, genesis – naștere]. Vezi definitia »
DÓGMĂ, dogme, s. f. 1. Învățătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepții ei, care nu poate fi supusă criticii și nu admite obiecții. 2. Teză, doctrină politică, științifică etc. considerată imuabilă și impusă ca adevăr incontestabil. – Din fr. dogme, lat. dogma. Vezi definitia »
PRECIRÓZĂ, preciroze, s. f. (Med.) Stare morbidă a ficatului, exprimând clinic, funcțional și morfologic trecerea de la hepatita cronică la ciroza hepatică. – Din fr. précirrhose. Vezi definitia »
várză s. f., g.-d. art. vérzei; pl. vérze Vezi definitia »