UMILÍT, -Ă, umiliți, -te, adj. 1. Cu atitudine supusă, smerită, plecată; care exprimă umilință; umil. ♦ Rușinat. 2. Care este plin de umilințe, de jigniri, de lipsuri. ♦ (Substantivat) Om care duce o viață mizeră, care suportă jigniri, lipsuri. 3. (Rar) Simplu, modest, neînsemnat; sărac (2). – V. umili. Vezi definitia »

NEPREȚUÍT, -Ă, neprețuiți, -te, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi prețuit, calculat, apreciat; incalculabil; p. ext. foarte prețios, foarte valoros; inestimabil. 2. Față de care cineva simte o afecțiune deosebită; foarte scump, foarte drag. – Ne- + prețuit. Vezi definitia »

TREMOLÍT s. n. Silicat natural de calciu și de magneziu care se prezintă sub formă de cristale de culoare albă. – Din fr. tremolite. Vezi definitia »

pioncănít², pioncănítă, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boală sau de bătrânețe); care este fără putere, fără vlagă; pioncănit. 2. care merge, care se deplasează greu. 3. care are vedere slabă. 4. mocoșit, mocăit. Vezi definitia »

primitít s.n. (reg.) înlăturare, curățire, măturare a plevei și paielor unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primiteală. Vezi definitia »