Definita cuvantului rătăcire
RĂTĂCÍRE, rătăciri, s. f. Faptul de a (se) rătăci. ♦ Fig. Întunecare a minții, pierdere a facultăților mintale; nebunie. ♦ Fig. Greșeală, eroare. – V. rătăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rătăcire
LISTÁRE s. f. acțiunea de a lista. ◊ (inform.) înregistrare (la imprimantă) a datelor, rezultatelor și programelor într-o formă accesibilă operatorului uman. (< lista) Vezi definitia »
APRETÁRE, apretări, s. f. Acțiunea de a apreta; scrobire. Vezi definitia »
vătuíre s. f., g.-d. art. vătuírii; pl. vătuíri Vezi definitia »
psălmuíre, psălmuíri, s.f. (înv.) psalmodiere; cântare în biserică după un anumit tipic. Vezi definitia »
PROFITÁRE s.f. Faptul de a profita. [< profita]. Vezi definitia »