ZDREÁNȚĂ, zdrénțe, s. f. ~ (creație expresivă având la bază prob. o rădăcină onomatopeică *zdranț, care imită zgomotul produs la ruperea unei țesături; cf. zdrang, zdrâng, cranț, cronț; relația care s-a vrut stabilită cu sl. sŭdranica, din sŭdrati = a rupe [cf. draniță], este posibilă, fără a fi însă necesară) Vezi definitia »

baiadéră (baiadére), s. f. – Dansatoare indiană. Fr. bayadère. Este dublet al lui baidir, s. n. (var. bai(a)der, baederă) „basma, fular”; această ultimă semnificație se explică prin moda romantică a vălurilor lungi transparente, imitîndu-le pe cele folosite de baiadere (Philippide, Arhiva, XX, 480; Bogrea, Dacor., I, 292; Iordan, BF, II, 164, și VI, 150). Candrea îl explică prin germ. Beider[wand]. Vezi definitia »

GHIDRÓPĂ s. f. frânghie lungă legată de nacela unui balon și lăsată să atârne pe sol pentru a menține înălțimea. (< fr. guiderope) Vezi definitia »

PICROMIGDÁLĂ s.f. 1. Migdală amară. 2. Prăjitură făcută cu albuș de ou, zahăr și migdale sau nuci. [Var. pricomigdală s.f. / cf. ngr. pikramigdalon < pikros – amar]. Vezi definitia »

tarâșneágă s.f. (reg.) pântece; persoană cu burta mare. Vezi definitia »