TIRÁDĂ s. f. 1. parte a unui discurs în care oratorul dezvoltă pe larg și cu emfază o teză, o idee. 2. fragment dintr-o operă dramatică spus fără întrerupere de unul dintre eroi; (p. ext.) expunere plină de lucruri comune debitate pe nerăsuflate. 3. (muz.) pasaj în formă de gamă sau apogiatură din mai multe sunete. (< fr. tirade) Vezi definitia »

CELUIÁLĂ, celuieli, s. f. (Reg.) Înșelare, amăgire. ♦ Ademenire. [Pr.: -lu-ia-] Celui + suf. -eală. Vezi definitia »

CORÍDĂ s.f. (Rar) Luptă cu tauri. [Var. corrida s.f. / < fr., sp. corrida]. Vezi definitia »

poártă², pórți, s.f. (reg.) mal, țărm. Vezi definitia »

SEPÁLĂ s. f. fiecare dintre frunzele modificate care alcătuiesc caliciul unei flori. (< fr. sépale) Vezi definitia »